Iubeste!

Vrei sa iubești? Iubește! Ce te oprește? El nu simte la fel? Si ce? Draga mea, ai o dragoste atat de mare in sufletul tău ca nici nu iti imaginezi ce ai putea face cu ea! Iubeste soarele, care se chinuie sa iasa dintre nori! Iubeste ploaia care te întâmpină cand iesi din casa sau de la munca! Iubește cafeaua savurata in liniște dimineața! Voiai cu el? In doi? O sa ai parte de multe cafele in doi, tu bucura-te acum de cafeaua aceasta, de aroma ei dulce amaruie.

Iubeste norii care iti zâmbesc jucăuș! Iubeste copilul de pe strada… Catelul care da din coada cand te vede… Iubeste-o pe mama, bunica, sora ta… Arata-le dragostea ta, nu o pastra doar pentru el, pentru cand se va hotari sa vina in viata ta. Nu te teme, dragostea e fara limite, nu vei ramane fara ea!

Iubeste copilul din tine… Iubeste-te pe tine, draga mea! Nu lasa dragostea ce o simti sa se scurga. Sa iubesti e atat de frumos. Ofera dragoste tuturor și vei vedea ca astfel va simți. Va veni. Cand te vei astepta mai puțin. Tu, intre timp, fa-ti datoria de om bun si fii fericita. Fii fericita iubind. Iubeste pana si roua de dimineata. Iubește-ti zambetul, ochii, sufletul! Sa nu îți fie frica sa dăruiești, chiar daca pana acum ai avut de suferit. Gandeste-te ca poate zambetul tau oferit unui strain pe strada ii poate face ziua mai buna, mai cu sens.

Vor zice ca esti nebuna? Sa spuna! Nebuni sunt ei ca se lasă copleșiți de probleme, in loc sa se bucure de ceea ce au. Tu sa fii, draga mea. Sa fii! Nu sa exiști. Si totusi, te încăpățânezi sa il iubești in ascuns? Nu! Trimite-i toata dragostea ta, toate gândurile tale si îmbrățișările. Fii linistita, vor ajunge la el, le va simti. Il va copleși un val de ceva bun si nu va stii ce se întâmplă cu el. Iubește-l cu toata inima ta!

Reclame

Noaptea tarziu

Salut. Vad ca treci din nou pe la mine. Vii pentru ca ai ramas fara rezerve? Vrei sa imi iei din nou sufletul, dupa ce tocmai s-a refacut? Esti atat de egoist incat te gandesti doar la tine? Dar despre ce vorbim aici? Cum pot sa pun o asemenea intrebare? Normal ca da. Din moment ce ani la rand ai procedat la fel, iar eu ca o copila naiva m-am lasat prostita din nou si din nou. Ca un novice ce nu vrea sa inteleaga. Copil incapatanat.

Bun.  Sa vedem. De data aceasta ce vrei sa iei? Micul dejun si cafeaua, iar dupa aceea sa iti iei zborul? Iti lasi ouale in farfurie si fugi cu cafeaua si o parte din sufletul meu? Mereu grabit. Da, stiu, intarzii la munca. Niciodata nu ai ajuns la timp. Aparent nici in viata mea. Sau poate eu in a ta. Sau poate preferi pranzul, la fel, in graba, fiind in pauza, intre doua femei, sa zic asa. Una te asteapta acasa, cealalta la restaurant. Cina, zic, totusi ca e mai potrivita. Avem timp dupa o noapte intreaga sa frangem inima mea din nou. Suntem obisnuiti, nu? Nu e ca si cum ar fi ceva nou. Cred ca avem si abonament. Sunt curioasa, ce satisfactie ai? Cu ce furi de la mine umpli golul ce il ai tu? Temporar doar, pentru ca altfel nu ai mai avea motive sa revii. Revenind la cele trei mese, dupa ce ti le-ai luat cu grija, vine urmatoarea zi si tu esti plin. Poti pleca linistit. Te hranesti cu dragostea mea pentru o perioada scurta de timp, pe urma zbori pe unde apuci. Dupa ce m-ai secat ai fugit, insa de fiecare data cand te-ai secat pe tine, te-ai intors inapoi.

Tu nu iti dai seama ca de fapt fugi de tine? De adevaratul „TU”. Cand te-ai uitat ultima data cu adevarat in oglinda? Sa te vezi nu numai fizic, ci si sufleteste? Oh, stai…nu prea ai ce sa vezi acolo…fie nu exista , fie e ascuns prea bine…probabil ai uitat de el…nu mai stii ce e ala suflet…adu-ti aminte cum era cand alergai cu gura deschisa si o masina de jucarie in mana prin fata blocului…iti cautai prietenii sa te joci cu ei…sentimentul copilariei, al sufletului pur…Na, cum e? Parca, parca simti ceva, nu? Cu greu…e greu cu tine….al naibii de greu! Dar nici eu nu m-am lasat…mereu te-am primit cu bratele deschise. Poate ma credeai naiva…si altii proasta. Eu ii spuneam doar iubire!

Poate nu o sa ti se para logic ce scriu eu aici, nici nu trebuie. Rolul tau e acela de a lua ceea ce…de fapt iti apartine…dar problema e ca nu stii sa ai grija de el…odata ce eu l-am pus in mainile tale, tu trebuie sa fii finut cu el, sa ai grija sa nu se sparga in bucatele…stii ce greu e sa le culeg de pe jos? Si de fiecare data trebuie sa fac singura lucrul acesta…pentru ca tu fix atunci pleci! Dupa ce te-ai hranit si te-ai saturat, ai plecat. Normal.

Ma intreb cat va mai dura. Probabil pana cand imi voi gasi curajul de a te iubi si atat. A nu mai astepta reciprocitate, avand in vedere faptul ca nu esti capabil de asa ceva.  In curand vei pleca. Asa faci tu de obicei. Iti vei lua ramas bun?

Astazi ne iubim, maine plec

Maine imi va parea rau. Stiu asta, dragul meu, dar azi vreau sa te iubesc. Acum vreau sa iti simt buzele, sa imi plimb mana prin parul tau si tu sa ma strangi in brate de parca ar fi ultima noastra zi impreuna. Poate chiar asa e, nu stim. Maine voi plange dupa parfumul tau, astazi ma voi imbata cu el. In urmatoarele zile iti voi simti urma degetelor pe pielea mea, acum puterea lor. Maine iti voi auzi vocea doar din departare, insa acum vreau sa iti aud soaptele in urechile mele. Astazi vreau sa fii tu lumea mea, chiar daca de maine voi disparea. Acum vreau sa te iubesc, pentru ca de maine ma voi iubi doar pe mine. Astazi vreau sa fim una si aceeasi parte, pentru ca de maine sa tanjim unul dupa celalalt…si sa ne cautam…maine poate ca voi plange, dar azi imi vei vedea zambetul pana la urechi. Astazi ma iubesti, maine imi vei simti lipsa…

Astazi vom adormi impreuna, pentru ca maine dimineata sa bem cafeaua la aceeasi masa, ultima…cafea ce va avea un gust amar, dar care imi va ramane intiparit in suflet pentru mult timp. Maine vei dori sa vii dupa mine, dar eu voi fi departe…si te vei intreba de ce..de ce am plecat…pentru ca ne era atat de bine impreuna. Oh, dragul meu! Da, NE IUBEAM, INSA DOAR NOAPTEA. Noaptea eram a ta, tu erai al meu, dar ziua ne vedeam de vietile noastre…noaptea ma simteam implinita, fericita…ziua ma gandeam la tine, cu cate mai discuti, dupa cate intorci privirea…tu nu intelegeai…tocmai de aceea poate ca maine imi va parea rau, dar astazi vreau sa te mai iubesc o data. O ultima data…

🐚

Ascunde-mi sufletul în scoică și arunc-o-n mare. Haide, vreau să aparțin mării. Prea mult timp am fost a ta, nu crezi? Prea de tot te-ai întrecut și mi-ai aruncat sufletul dintr-o parte într-alta. Odată era în colțul camerei, odată în fundul dulapului.  Niciodată la tine în mână…sau și mai bine, lângă al tău suflet, cum ar fi trebuit sa fie de la bun început. Așa că da, vreau sa mi-l ascund în scoică și să las marea să aibă grijă de el. Ea va ști să îi poarte de grijă și să îl conducă la persoana potrivită. Credeam că tu esti aceea, dar uite că m-am înșelat. De data aceasta vreau să mă las condusă de instinct. Și el îmi spune să îmi iau frumușel sufletul din dulapul tău și să îl las mării.  Da, va fi în celalalt capăt al țării,  dar cui îi pasă?  Nici la tine nu era mai bine.  Decât într-un loc plin cu praf,  mai bine liber în mare… S-a săturat și el să fie singur și murdar. Eu ți l-am dat curat, pur și tu nu ai știut să ai grijă de el…dar cum, dragul meu? Cum să ai grijă de el,  dacă nici de al tău nu ai?  Nu știi cum…oh…păcat,  mare păcat!  E cel mai de preț lucru pe care-l avem. Te compătimesc,  să știi… Și-mi va fi dor, dar nu de praf. De ochii tăi.  🙂

Hai!

Când pleacă vara, vii tu? Ok. Dar stai și în iarnă,  nu te răzgândi.  Dacă toata vara m-am topit, aș vrea  să nu simt frigul ce urmează să vină… Știi,  m-am cam obișnuit cu căldura. Deci vii, da? Bine.